Muzeul Național al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române adăpostește un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărți, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video care redau într-o imagine metaforică profunzimea și complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română.

Tur virtual

Poză „wikipedia.org”

Tagged :

Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa

Muzeul a luat fiinţă la 3 noiembrie 1834, la iniţiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat colecţii importante, incluzând monede greceşti, romane şi bizantine, colecţii de minerale, fosile, moluşte, peşti, păsări şi mamifere, precum şi opere de artă. Deşi fusese conceput ca un cabinet de istorie naturală, muzeul a căpătat un caracter de instituţie mixtă, adăpostind antichităţi, tablouri vechi şi curiozităţi naturale.

Tur virtual

Poză „cotidianul.ro”

Tagged :

Muzeul Național de Istorie a României

Instituţia a apărut în 1970, ca cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară; dintâi – nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii.În consecinţă, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal preţios, în singurul loc public unde securitatea şi vizibilitatea puteau fi asigurate în aceeaşi măsură. De asemenea, o mulţime de alte piese de mare valoare arheologică şi istorică au poposit în expoziţiile Muzeului Naţional, pentru a ilustra mileniile de istorie, ori, pentru mai multă acurateţe, istoria de atunci.

Tur virtual

Imagine „wikipedia.org”

Tagged : / /

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Este un muzeu naţional aflat sub autoritatea Ministerului Culturii și Identității Naționale. Posesorul unor colecţii de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o cladire-monument istoric, în stil neo-românesc, practică o muzeografie cu totul aparte, care i-a prilejuit în anul 1996 onoarea atribuirii trofeului EMYA – European Museum of the Year Award. Stilul original de expunere se prelungeşte şi în publicatiile muzeului, în acţiunile de tip Muzeul Misionar, Şcoala Satului sau în evenimente ca vernisaje, concerte, conferinţe.

Tur virtual

Expoziție online

Poză „wikipedia.org”

Tagged :

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”

Pe malul lacului Herăstrău, chiar în mijlocul capitalei României, vizitatorul de pretutindeni are bucuria de a întâlni un „sat” adevărat, cu monumente şi artefacte din sec. al XVII-lea, până la începutul sec. XX; construcţii reprezentative  provenite din importante zone etnografie au recăpătat o a doua viaţă la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări intense şi susţinute, teoretice şi de teren, a unor experimente muzeografice, de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Ca şef al catedrei de sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, Gusti organizează între 1925-1935, cu specialişti din diverse domenii (sociologi, etnografi, folclorişti, geografi, statisticieni, medici ) şi cu studenţii săi, campanii de cercetări monografice, cu caracter interdisciplinar, într-un număr relativ mare de sate (Fundu Moldovei – jud. Suceava, Nereju – jud. Vrancea, Drăguş – jud. Braşov, Dragomireşti – jud. Maramureş, Clopotiva – jud. Hunedoara, Runcu – jud. Gorj , Ruşeţu – jud. Buzău etc.).

Tur Virtual

Tur Video

Poză „trecator.ro”

Tagged :

Muzeul Național de Artă al României

1837 – Domnitorul Alexandru Ghica transformă în palat de ceremonie casa construită în 1820 de Dinicu Golescu pe Podul Mogoşoaiei, pe locul ocupat acum de aripa de sud a clădirii muzeului.

1859-1866 – Clădirea, modestă ca dimensiuni şi aspect, continuă să îndeplinească rolul de palat domnesc, fiind locuită de Alexandru Ioan Cuza.

1882-1906 – Carol I îi angajează succesiv pe arhitecţii Paul Gottereau (1882-1885) şi Karel Liman (care colaborase şi la construirea castelului Peleş) pentru lucrări de extindere a palatului; pînă în 1906, palatul capătă o dispunere spaţială asemănătoare cu cea actuală.

1914 – Regele Carol I moare, lăsând în testamentul său dispoziţii speciale privind palatul şi colecţia sa de artă: „… Sper că apartamentele din Palatul Regal de la Bucureşti, ocupate astăzi de Regină, vor rămâne la dispoziţia sa. […] Galeria mea de tablouri, tocmai cum este descrisă în catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va rămâne pentru totdeauna şi în întregul său în ţară, ca proprietate a Coroanei României.”

1926 (6/7 decembrie) – Cu puţin timp înainte de moartea regelui Ferdinand, etajul superior al părţii centrale a palatului regal este distrus de un incendiu. La indicaţiile reginei Maria, arhitecţii N.N. Nenciulescu şi Karel Liman întocmesc planurile de refacere a palatului.

1930-1937 – Carol II iniţiază lucrări de reconstrucţie şi amplificare a palatului, apelând la arhitectul Arthur Lorentz; se încheie lucrările de refacere a corpului central al palatului; este demolată vechea casă a lui Dinicu Golescu, iar pe locul ei se construieşte aripa de sud a palatului, numită Kretzulescu datorită apropierii de biserica omonimă. În acest scop este reangajat arhitectul N.N. Nenciulescu, responsabil de aspectul actual al clădirii; acest nou corp al palatului include pentru prima oară spaţii destinate unei expuneri muzeale, pentru prezentarea colecţiei de artă a Coroanei României. Soluţiile constructive pentru corpul central şi aripa Kretzulescu sunt furnizate de inginerul Emil Prager, a cărui antrepriză are dirigenţia şantierului.

1989 – În timpul evenimentelor din decembrie, clădirea este distrusă şi avariată în proporţie de 80% , peste 1000 de lucrări fiind şi ele degradate sau distruse.

1990 – Printr-o hotărîre de guvern, întreaga clădire a fostului palat regal este atribuită Muzeului Naţional de Artă al României.

1990 – 2000 – Muzeul este închis pentru ample lucrări de renovare şi reamenajare, interval în care, pentru a-şi valorifica patrimoniul, organizează numai expoziţii temporare, atât la sediul său cât şi în străinătate.

Începând cu luna mai 2000, se deschid succesiv Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Românească Modernă (martie 2001) şi Galeria de Artă Veche Românească (aprilie 2002).

Tur virtual Galeria de Artă Veche Românească

Tur Virtual Galeria de Artă Românească Modernă

Tur virtual Galeria de Artă Europeană

Poză „wikipedia.org”

Tagged :

Muzeul Municipiului Bucureşti

Muzeul Comunal Bucureşti a fost înfiinţat la sfârşitul lunii iunie a anului 1921, printr-o Hotărâre a Consiliului Comunal Bucureşti, la propunerea primarului Gh. Gheorghian, însă lipsa patrimoniului cultural a împiedicat punerea în aplicare a acestei hotărâri.

Ulterior Primăria a început să organizeze prin Direcţia Culturală identificarea şi strângerea colecţiilor, precum şi căutarea unui sediu, activitate care s-a intensificat abia după anul 1926.

Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. A fost construit de Costache Suţu după planurile arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Veit între anii 1833 și 1835.

În urma unificării secţiilor de istorie şi artă din anul 1984, a luat naştere Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti.

În 21 octombrie 1999, printr-o Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, instituţia şi-a recăpătat numele de la întemeiere, Muzeul Municipiului Bucureşti.

Tur virtual

Poză „wikipedia.org”

Tagged :